Skip to content

CE-MI IAU, APARTAMENT ȊN BLOC NOU SAU VECHI?

Ce meritǎ cumpǎrat:
– apartament ȋn bloc interbelic (ante `45)
– casa ȋn bloc `45-`77
– `77-`89
– sau locuinţǎ ȋn ansamblu rezidenţial post `89?

Nu existǎ un raspuns simplu, cǎ sunt prea multe variabile. Putem zice doar ce ştim, trageţi concluzia voi.

Blocuri vechi, multe necunoscute:
Cǎrǎmida se macinǎ ȋn timp ȋn zone cu diferenţe mari ȋntre anotimpuri. Deşi Pantheonul din Roma e din cǎrǎmidǎ şi a stat ȋn picioare multe sute de ani ȋntre reparaţii, ȋn Romȃnia lucrurile stau diferit – cǎrǎmida udatǎ de ploaie şi ȋngheţatǎ (protejatǎ de zugrǎveli şi gleturi sau nu) ȋncepe sǎ se macine la cȃteva zeci de ani de la punerea ȋn operǎ. Am vǎzut blocuri din `40 sǎnǎtoase şi blocuri din aceeaşi perioadǎ ȋn care diblurile pentru mobila de bucǎtǎrie nu stau ȋn pereţi cǎ e cǎrǎmida sfǎrȃmicioasǎ. Depinde de cȃt e de feritǎ fiecare construcţie de umezealǎ şi dacǎ a fost ȋngrijitǎ ȋn exploatare.
Blocurile vechi neconsolidate pe care zguduiala le-a lǎsat intacte se zice cǎ „s-au aşezat”, adicǎ au trecut bine de proba focului şi au imunitatea ȋmbunǎtǎţitǎ. Atenţie la buline – existǎ proprietari iresponsabili care scot bulina, cu toate cǎ e caz penal. Nu ştiu cȃt e de bine gestionatǎ baza de date cu buline roşii de pe site-ul Primǎriei Generale, deci existǎ risc de ţeapǎ la orice tranzacţie.
Am vǎzut ȋn blocuri vechi lucruri fantastice: pe jos ȋn bucǎtǎrii pardoseala cu pişcoturi ceramice originare ȋn stare bunǎ, lifturi şi hidrofoare nemţeşti funcţionale din 1941 fǎrǎ reparaţii, rame de ferestre din lemn care aproape nu s-au curbat. Vǎzut cu ochii mei: foaie de geam ne-termopan de 1,60×1,80m vopsitǎ care stǎtea ȋn balamale de 70 de ani ca la ȋnceput. Lemn stratificat bine uscat, tratat şi vopsit, foaie de geam de bunǎ calitate fǎrǎ valuri de dinainte de epoca geamurilor „float”…

Blocuri din `45-`77
Au fost fǎcute ori de specialişti formaţi ȋn vechea şcoalǎ de arhitecturǎ romȃneascǎ (care a dat nume mari), ori de arhitecţi şcoliţi la Moscova. Unii buni, alţii mai puţin. Ȋn zona Stadionului Naţional sunt blocuri aşa-zis sovietice. Ştiu despre ele cǎ au camere ȋnalte şi structuri ordonate – asta e un plus la cutremur, iar cele care au rezistat sunt şi acum printre noi. Nu pot zice mai multe aici.
Profesorul Cişmigiu de la Arhitecturǎ ȋşi proiectase blocul unde locuia luȃnd ȋn calcul eventualitatea unui dezastru. Blocul existǎ şi acum, e pe Lascǎr Catargiu. La cȃteva zile dupǎ cutremur a ţinut curs ȋn Amfiteatrul Facultǎţii despre principii de proiectare antiseismicǎ.

`77-`89
Aici e o capcanǎ: presupunem toţi cǎ ce e construit dupǎ 1977 s-a fǎcut mai trainic. E adevǎrat parţial – pentru cǎ din momentul cutremurului pȃnǎ la publicarea ȋn Monitor a primelor normative ȋmbunǎtǎţite au trecut timpi ȋn care s-a mai construit (nu am auzit sǎ fi fost interdicţie totalǎ, info incompletǎ). Nu ştiu cȃt, dar un bloc fǎcut ȋn 1977 toamna nu a trecut prin cutremur şi nu a fost fǎcut dupǎ normele severe.
Teoretic, cele fǎcute dupǎ `80 sunt ȋn regulǎ structural – au fost lucrate de echipe ȋn institute de proiectare dotate cu departamente CTC. Problema lor cea mai mare e calitatea finisajelor. Eu am crescut ȋntr-un bloc ȋn care faianţa nu stǎtea mai mult de 2 luni pe peretele dintre bucǎtǎrie şi hol: cǎdea, cǎ peretele ȋn secţiune semǎna cu un S; altfel bine impartit si orientat.
Colac peste pupǎzǎ, primǎriile au acceptat ȋnchideri de balcoane fǎcute dupǎ ureche – cǎ şi de-aia nu seamǎnǎ Mihai Bravu cu Champs Élysées.
Printre blocurile astea veti putea gasi apartamente bine gandite.

`89-prezent
Dezordine, libertate prost ȋnţeleasǎ, autoritǎţi slabe şi corupte: peisajul de pe paginǎ. Avem cȃteva blocuri bune şi o mulţime de ţepe. Arhitecţii sunt de toate felurile, ca şi dezvoltatorii sau primarii… Vǎ doresc ochi ȋn formǎ de sfoarǎ!

Concluzia: cȃnd vrei o casǎ ȋntreabǎ ȋntȃi un arhitect, cǎ poate afli ceva nou.

Notǎ 1: Betonul are duratǎ de viaţǎ finitǎ. Cele mai vechi construcţii din b.a. din Occident au fost fǎcute la sfȃrşitul sec. al XIX-lea. Au ȋnceput sǎ dea semne de ȋmbǎtrȃnire.
Notǎ 2: Normativele impun structurilor din Romȃnia mǎsuri care sǎ le permitǎ sǎ reziste la cutremure mai mari decȃt cel din 1977. A avut 7,4 Richter, deci se cere minim 8, din cȃte ştiu
Notǎ 3: Cele mai rezistente structuri sunt cele pe diafragme din b.a. şi cele pe cadre. Cele mai puţin rezistente sunt blocurile cu panouri mari de fatada prefabricate.

 

 

This Post Has 6 Comments

  1. Bună ziua. Aveți idee dacă un bloc de șase etaje, construit în 1972, din cărămidă, ar putea fi suficient de rezistent? Este în vecinătatea parcului Cișmigiu. Mulțumesc!

    1. Lipsesc date importante. Nu se poate sti din senin… a rezistat la `77, poate ca a fost consolidat. Sau nu. Poate e in lista de buline rosii a primariei. Se poate verifica direct pe site-ul lor.

  2. buna ziua
    stau in bloc caramida din 1962
    este blocul E2 nr.63 de pe Avrig,
    are 8 tronsoane de scara profil H.
    doresc sa stiu despre rezistenta lui la cutremur

    1. Blocurile care au, in plan, o forma de tipul celor in Y sau in H sunt, teoretic, mai stabile decat cele de tip lama. Structura de zidarie se comporta cel mai bine, in zona noastra seismica, daca caramida a fost ferita de umezeala, iar constructia are samburi din beton armat, care dau elasticitate alcatuirii. Nu va pot spune mai multe – daca doriti o parere exacta va trebui sa luati legatura cu un expert structurist pentru o investigatie. Puteti sa va interesati si daca blocul dvs a necesitat (si a primit) consolidari dupa cutremurul din `77, e relevant. Spor!

  3. buna ziua,
    blocul nu a avut probleme la cutremur insa acum ma intereseaza de unde este luat modelul
    acesta de arhitectura cu intrare comuna pentru 2 scari si curti interioare imense ce contin si casa scarii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Back To Top