Garsonieră 39mp, 48.000 EURO, Lujerului

Ajungi în 8 minute la metrou, ai balconet (cu fereastra de la baie în el), asta nu e rău. Forma pătrată a planului e simplă, iar asta înseamnă şi bune şi rele. E bine că:

• nu ai spaţii fără fereste, mă refer mai ales la baie. Ventilarea naturală e cea mai chestie mişto

• cu toate că funcţiunilor le corespund camere al căror contur “muşcă” din spaţiul principal, el rămâne suficient de larg în porţiunea dinspre faţadă

Relele:

• nişa în care tu ţi-ai imaginat patul e un rezultat al unei rezolvări de arhitectură cam puţin studiată: zic că nu e grozav să se vadă patul din uşă. Nu că ai sta cu uşa deschisă, dar ziua în care laşi varza împrăştiată sub formă de lenjerie de pat, o vezi de cum intri. Seară cu date cu iubi şi dimineaţă grăbită nu pot intra în aceeaşi frază.

• faptul că spaţiile auxiliare (baie şi bucătărie) sunt decupate din spaţiul principal lasă un perimetru cu două uşi. Ca rezultat, singurul perete pe care poţi ţine un televizor e cel al băii (cu condiţia să ţii canapeaua în nişa de pat care ţi-a plăcut)

• încă un efect secundar al operaţiunii “decupajul” e faptul că forma băii nu a putut să fie altfel decât un dreptunghi alungit. Dacă era altfel (mai lată), se alegea praful de camera ta de zi. De ce e naşpa că e îngustă – că e delicat să ai o cadă foarte mică cu vedere în balcon. Accentul e pe mică (estimez 1,40 lungime), nu pe comunicarea vizuală cu balconul – deşi dacă ai pe la tine prieteni vara va trebui să le zici să nu iasă pe balcon când vrei pipi, ai înţeles de ce.

• dacă mai rezişti, ar mai fi ceva: un pat de două persoane va intra în nişa ta doar chinuit. Cel mai îngust are 1,40, rezultă că în jurul său rămâne un culoar de circulaţie de sub 60 de cm (care e minimul). Ce te faci dacă pofteşti la un pat de regină?

• dacă uneşti cu o linie uşa de la balcon cu cea de la bucătărie obţii graniţa dintre livingul folosit şi cel degeaba. Spaţiul dintre limita virtuală şi peretele cu fereastra nu foloseşte la nimic, metri pătraţi irosiţi, zonă de pisică. E păcat, dar am o idee: cred că o mobilare optimă ar avea spaţiul de luat masa cu familia care vine în vizită lângă fereastră, dressingul ideal în nişă, iar patul unde îi găseşti tu loc…

• să ştii că maşina de spălat rufe va sta la bucătărie

• primul lucru pe care îl va vedea cine intră la tine în casă e uşa de la baie. E confortabilă ideea?

• vestul e cald în serile de vară şi neluminat în dimineţile de iarnă, dar e bine că uşa dinspre balcon poate lăsa să intre lumina de la sud

P.S.: Nu te lua după mobilarea din simularea lor 3D, e o tâmpenie – chestia cu strâmtoarea aia dintre colţul căzii şi al lavoarului de la baie e opera unui creier tare strâmb. Nici nu vreau să mă gândesc cum te înghesui cu un mop în mână în spaţiul ăla plin de apă dintre cadă şi perete: îţi dai seama că va trebui să faci drumuri dus-întors, de la găleată la baltă şi înapoi (că nu vei încăpea acolo şi tu şi mopul, şi găleata, oricât de mignonă ai fi)?

Publicat pe CSPR în data de 7.11.2017