CUM SǍ ŞTII DACǍ MERITǍ SǍ ȊŢI SPARGI PEREŢII DIN APARTAMENT

Dupǎ logica religiilor karmice orice ai avea de gȃnd sǎ faci ȋţi complicǎ viaţa şi mai bine stai, cǎ aia nu doare.

Hai sǎ fim sinceri cu noi şi sǎ recunoaştem cǎ au dreptate ǎia, nu tre`sǎ fii arhitect ca sǎ-ţi dai seama cǎ pȃnǎ şi ȋntreţinutul grǎdinii e o corvoadǎ, iar tu te ȋnhami sǎ o faci doar ca sǎ ai cu ce te lǎuda dupǎ. Cǎ stress e şi gȃndul cǎ iarba pe care ai uitat s-o tunzi e mare, şi alergatul dupǎ erbicide care belesc selectiv buruianu`. Cǎ deh, eşti obişnuit acum cu iarbǎ ca ȋn filmele cu Oxford, cǎ alea tip Fierbinţi nu-ţi mai plac. Nu te simţi prost, cǎ nu e pǎcat: religia care a modelat cultura noastrǎ ȋncurajeazǎ bȃţȃiala ȋn numele binelui proiectat, deci orice ȋntreprindem prin gopodǎrie, indiferent de rezultat, e de bine, cǎ intenţia a fost bunǎ. Pui gresie, faianţǎ, tunzi, stropeşti, viaţǎ se numeşte atȃta timp cȃt la sfȃrşit ai cui povesti la bere.

Treaba e valabilǎ şi pentru mutatul pereţilor, cǎ lumea de obicei plimbǎ saci de moloz şi sparge cotorul de bani dupǎ o logicǎ şchioapǎ. Meritǎ sǎ spargi pereţii dacǎ a. nu rişti sǎ ȋţi cadǎ blocul ȋn cap şi b. ce poţi face ȋn apartamentul reconfigurat e orgasmic ȋn comparaţie cu ce puteai sǎ faci pȃnǎ atunci. Prin orgasmic poţi ȋnţelege şi cǎ te poţi mişca prin el fǎrǎ sǎ te freci de colţuri dacǎ ȋnainte nu se putea.

Dacǎ nu ȋndeplineşti punctele a. şi b. şi ȋncǎ te mǎnȃncǎ ȋn cur fǎ precum maestrul Zen: rade-ţi capul şi mişcǎ pietrişul prin curte cu grebla, cǎ inofensiv e noul pasiv-agresiv. Ce rost are sǎ spargi pereţii ȋntr-un apartament de 3 camere cu camere mici ca sǎ obţii un apartament de 3 camere cu camere mici altfel?

Cȃnd meritǎ sǎ ȋţi treacǎ prin cap ideea cu recompartimentarea

 Cȃnd nu eşti ȋn situaţia cu spaţii cǎcǎcioase de deasupra. Sau cȃnd pe faţada clǎdirii ȋn care stai nu e o urmǎ rotundǎ, ca şi cum acolo ar fi fost lipitǎ mai demult o bulinǎ mai mare… Sau cȃnd nu stai ȋntr-un bloc din 1930 toamna. Aici şansele sunt mari sǎ fie cǎrǎmida putrezitǎ pe unde nu se vede de la infiltraţii şi existǎ riscuri despre care s-ar putea sǎ afli abia dupǎ ce decartezi nişte bani. Explic: cȃnd blocul e foarte vechi, vulnerabilitǎţile structurale sunt teoretic mai multe, dar asta nu ȋnseamnǎ cǎ se şi vǎd. Ţi le poate recita cineva care are titlul de expert structurist, dar doar dupǎ ce omul face expertiza structuralǎ. Genul ǎsta de specialist e rar, e bun la ceea ce face şi e scump, deci s-ar putea sǎ afli cǎ nu poţi strica nimic abia dupǎ ce ai plǎtit gras.

Tipuri de blocuri

 Pȃnǎ ȋn `77, majoritatea blocurilor P+4 erau pe structurǎ de zidǎrie portantǎ. Adicǎ cǎrǎmidǎ arsǎ structuralǎ, fǎrǎ goluri. Cȃnd e de BCA sau similar peretele e nestructural. Pereţii structurali din cǎrǎmidǎ portantǎ au grosimile de  25 şi 37,5 (lǎţime de o cǎrǎmidǎ sau o cǎrǎmidǎ şi jumǎtate). Perete de BCA poţi da jos, perete de cǎrǎmidǎ structural ba.

Dupǎ `77 s-au fǎcut cel mai des blocuri cu 4 etaje din panouri prefabricate – celebrele „blocuri de panouri”. Teoretic au rigiditate bunǎ la risc seismic, dar au punţi termice. Prost monolitizate. Vin cu risc de igrasie şi nu poţi muta pereţi ȋn ele.

Existǎ excepţii: eu am crescut ȋntr-un bloc P+4 pe diafragme de beton armat terminat ȋn `81. Mai rare, cǎ erau mai scumpe, iar Ceaşcǎ era pus pe strȃns cureaua. Greutatea structurii stǎ pe pereţii ǎştia denumiţi diafragme. Ce nu e diafragmǎ e nestructural, deci teoretic se poate demola.

Pȃnǎ ȋn `77 blocurile de P+8-10 au fost fǎcute cu structuri ȋn cadre de b.a. (adicǎ stȃlpi şi grinzi). Asta ȋnseamnǎ cǎ ai putea gǎsi ceva de dat jos ȋnǎuntrul apartamentului. Dupǎ `77 s-a trecut la structuri de diafragme şi planşee prefabricate din b.a.. Au bǎi prefabricate integral aduse şi poziţionate ȋn apartamente cu macaraua. Au mult beton, deci nu prea-ţi poţi face speranţe de mari recompartimentǎri – ai putea da jos pereţii ǎia subţiri de tot care apar dintre bǎi şi dormitoare dar nu sunt sigur cǎ asta vrei.

Mai poţi gǎsi dupǎ `77 (mai rǎruţ) blocuri ȋnalte cu pereţi din b.a. ce au pe contur cadre. Ce e b.a. nu se demoleazǎ, deci slabe şanse.

Dupǎ `90 planificarea comunistǎ a dispǎrut şi a luat cu ea ȋn groapǎ proiectele-tip. Singurul urmaş al proiectului naţional defunct a fost programul cu ANL-urile. Unele clǎdiri au avut proiecte fǎcute de te miri ce prieten politic. Nu zic cǎ-s proaste toate, dar multe sunt pline de cȃrpeli şi sunt diverse ca sisteme structurale.

Partea bunǎ la blocurile cele mai noi e cǎ au ȋnceput sǎ facǎ compartimentǎrile din gips-carton sau zidǎrie nestructuralǎ de 20-25. Ce e nestructural se poate demola.

Existǎ şi structuri mixte la blocuri. Aici dacǎ peretele e subţirel şi sunǎ delicat cȃnd dai ȋn el (auzi mai jos) e neportant, adicǎ demolabil.

Ce trebuie sǎ faci cȃnd ȋţi vine ideea

 Statul a impus nişte reguli birocratice pentru cine are mȃncǎrimi. Te strigǎ Priceputu sau nu, eşti obligat sǎ ȋntrebi statul cȃnd vrei sǎ dǎrȃmi ceva ȋn apartament. Da, ştiu cǎ eşti deştept şi cǎ ai observat cǎ peretele subţire nu poate fi portant, dar tot ȋţi trebuie proiect şi autorizaţie. Documentaţie Tehnicǎ pentru Autorizaţie de Demolare ȋi zice, DTAD. E doar o formalitate pentru proştii ǎilalţi care poftesc la dǎrȃmat pereţi structurali, iar tu eşti doar victima sistemului birocratizat. Da, e ceva bǎtaie de cap pȃnǎ o obţii, şi va trebui sǎ şi plǎteşti nişte neni sǎ ţi-o facǎ. Un arhitect şi un expert structurist adicǎ – ǎla care respirǎ greu de deasupra. Partea bunǎ e cǎ ȋn majoritatea cazurilor unul dintre ei ȋţi cam poate zice la ochi la ce te bagi şi dacǎ meritǎ deranjul cu hȃrtiile.

Cum sǎ te prinzi tu folosind calitǎţile din dotare

Dacǎ n-ai minute pe cartelǎ şi vrei sǎ ştii tu pentru tine ȋnainte sǎ suni, ȋţi spun eu cu poţi afla folosind degetul mijlociu din dotare. Se flexeazǎ şi se izbeşte repetat suprafaţa de testat:

Cioc-cioc mai sec ȋnseamnǎ beton armat, adicǎ n-ai voie sǎ te gȃndeşti la prostii:

Cioc-cioc sonor cu acorduri de harpǎ şi ȋngeri la pereţi subţiri ȋnseamnǎ demolabil:

Dacǎ stai undeva unde structura ȋţi permite, peretele cȃntǎ cum trebuie, şi ai camere mari (sau vrei mai puţine, dar mai bine ȋmpǎrţite), dǎ telefonul magic. Lumea e plinǎ de arhitecţi dornici de fǎcut hȃrtii. E mai sǎnǎtos aşa, cǎ dacǎ spargi pereţi prin casǎ fǎrǎ sǎ ceri voie e contravenţie şi amenda e ȋntre 1000 şi 10000 RON. Poţi pǎţi chiar mai rǎu dacǎ umbli la rezistenţǎ.

 NOTǍ: orice film e bun cȃnd are parte puţin suspans la sfȃrşit, deci mai zic ceva – odatǎ mutat ȋntr-un ansamblu rezidenţial nou, nimeni nu ȋţi poate verifica dacǎ fierul din armǎturi e cel corect sau cel casant din China. Secretul ȋl duce ȋn mormȃnt cu el cine a fost martor la turnare şi dezvoltatorul, cǎ ȋn cartea construcţiei nu se scriu lucruri urȃte. Noapte bunǎ.

Acest text a fost publicat iniţial ȋn revista VICE