Se vinde Casa Ennis a lui Frank Lloyd Wright – e… şi ce?

 

Să o luăm pe rând: de care casă vorbim? De a unuia care avea numele de Ennis în actele de proprietate (aşa îl chema, fără rime, vă rog!) şi a fost concepută de arhitectul Wright acum aproape 100 de ani. Şi costă azi, după renovare, 23 de milioane de $ – aşa, şi? Cine poate, oase roade, cunoaştem…

Altul, însă, e şpilul: F.L. Wright e unul dintre cei mai influenţi arhitecţi americani nu pentru că a făcut “case frumoase” în California – a propos, arhitecţii care se respectă nu suportă sintagma, pentru că „frumos” poate însemna orice îi trece prin cap clientului –  ci pentru că a pus umărul la avansul arhitecturii secolului XX prin activitatea sa (care a implicat experimente, adică riscuri de imagine şi perioade de post prelungit).

Casa Ennis este unul dintre experimentele autorului (din 1924, à propos) pentru că a fost concepută în stilul Mayan Revival – ceea ce înseamnă, în traducere, arhitectură modernă croită pe un modul repetitiv împodobit parţial cu un ornament similar celor din Mezoamerica. Este un manierism, da (kitsch era dacă nu era talentat, dar i-a ieşit), dar casa are calităţi scenografice incontestabile (apare în filmele Blade Runner şi Mullholand Drive) – intenţia a fost să aducă a templu, iar poziţionarea favorabilă oferă oricărui viitor proprietar norocos o perspectivă deosebită.

Trebuie notat că ceea ce vedem este, totuşi, foarte diferit de arhitectura de la Taliesin care l-a consacrat pe Wright. După umila mea părere, acolo omul chiar a strălucit (cu toate că a croit camerele după înălţimea proprie, şi era destul de micuţ).

 

P.S.: vă rog să nu mergeţi la vreun arhitect cu vreuna din imaginile de la mine cu textul “vreau o casă exact ca asta” – nu îmi place să primesc mesaje cu cuvinte urâte de la colegii de breaslă (chiar dacă ar avea dreptate – arhitecţii sunt creatori de case, nu lăutari după ureche).

.